Reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa este situat în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei, în depresiunea Bistriţei, având o populaţie de 84.850 locuitori. Oraşul este străbătut de râul Bistriţa, este înconjurat de coline acoperite cu întinse livezi şi ocupă o suprafaţă de 144 kmp, împreună cu cele şase localităţi componente.
Potrivit art. 121 din Constituţia României "autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt consiliile locale şi primarii aleşi, în condiţiile legii".
Primăria municipiului Bistriţa se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi de Regulamentul de Organizare şi funcţionare al Primăriei municipiului Bistriţa şi al aparatului propriu al Consiliului Local al municipiului Bistriţa.
Primăria municipiului Bistriţa este o instituţie publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale cetăţenilor municipiului Bistriţa.
Conducerea Primăriei municipiului Bistriţa este asigurată de Primar, doi Viceprimari, Secretarul municipiului, directori, şefi de servicii şi de birouri.
Structura organizatorică a Primăriei municipiului Bistriţa şi a aparatului de specialitate al Primarului municipiului Bistriţa precum şi numărul maxim de posturi sunt cele prevăzute în organigrama aprobată prin Hotărârea Consiliului local al municipiului Bistriţa nr. 72/2011.
Primăria municipiului Bistriţa dispune de un sediu, de un patrimoniu propriu şi de mijloace materiale şi financiare necesare funcţionării în condiţii de eficienţă.
Finanţarea Primăriei municipiului Bistriţa şi a aparatului propriu al Consiliului local al municipiului Bistriţa se asigură din bugetul local, din impozitele şi taxele locale instituite potrivit legii şi din alte venituri proprii.
Activităţile desfăşurate de Primăria municipiului Bistriţa sunt în conformitate cu atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească primarul şi sunt prevăzute în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Principalele activităţi desfăşurate de către Primăria municipiului Bistriţa sunt:
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale.
- asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;
- asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
Initiatives de l'organisation pour la performance énergétique de ses bâtiments :
1. Proiect BELIEF finanţat prin Programul Intelligent Energy – Europe
În anul 2006 este elaborat primul Plan de Acţiune Energetică Durabilă în cadrul căruia au fost identificate 3 direcţii de acţiune a municipalităţii pentru perioada 2006 – 2011: introducerea de tehnologii şi echipamente eficiente care sã reducã preţul utilitãţilor, reabilitarea termicã a clãdirilor aparţinând unitãţilor de învăţământ, a imobilele primăriei, a serelor oraşului, precum şi reabilitarea termicã a blocurilor de locuinţe. Ca urmare, la 11 unitãţi mari de învãţãmânt s-au montat centrale termice proprii pe gaze naturale. Prin schimbarea tâmplãriei exterioare la clãdirile şcolare şi cele publice (uşi şi ferestre), s-au eliminat pierderile de energie termicã şi, în consecinţã, s-au redus cantitãţile de energie termicã şi de combustibil necesare. S-a redus cu pânã la 30% valoarea facturilor pentru energia termicã în cele 11 şcoli monitorizate.
2. Proiect “SchooBieDo” derulat în cadrul
Programului european ALTENER, alături de cei 8 parteneri locali români: Braşov, Giurgiu, Mediaş, Ploieşti, Satu-Mare, Sighişoara şi Târgovişte. Pentru municipiul Bistriţa, beneficiile principale ale acestui proiect derulat în perioada 2004-2006, au fost următoarele:
- Elaborare audit energetic pentru 3 unităţi de învăţământ din municipiul Bistriţa: Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” – clădirea principală, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” – clădirea principală şi Şcoala generală nr.5 „Lucian Blaga”; astfel, modelele elaborate în cadrul proiectului “SchooBieDO” au servit la elaborarea auditurilor energetice pentru clădirile publice gestionate de către primărie.
- Monitorizarea strictă în perioada 2004-2006 a consumului energetic la toate unităţile de învăţământ din municipiu care, ulterior, a stat la baza propunerilor de reabilitare din punct de vedere energetic a acestora;
3. Înlocuirea centralei termice la sediul principal al primăriei, în anul 2008, cu o centrală cu un randament ridicat, mai eficientă din punct de vedere energetic, respectiv cu un consum redus de combustibil, precum şi înlocuirea tâmplăriei vechi cu tămplărie performantă din punct de vedere energetic.
4. Reabilitarea clădirii în care funcţionează Centrul pentru Persoane Vârstnice, în anul 2010, prin refacerea tencuielii şi izolarea planşeului, înlocuirea tâmplăriei vechi cu tâmplărie performantă din punct de vedere energetic şi înlocuirea centralei termice vechi cu o centrală nouă, cu randament ridicat.
5. Reabilitarea şcolii generale din Viişoara, în perioada 2010-2011, prin izolarea termică a pereţilor, a mansardei şi înlocuirea tâmplăriei vechi cu tâmplărie performantă din punct de vedere energetic.
6. Consolidarea şi modernizarea ateliere - şcoală Liceul cu program sportiv, prin Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 – Imbunătăţirea infrastructurii sociale, în perioada 2009-2011.
Se estimează o reducere cu 35% a consumului de energie datorită izolării termice prin placarea pereţilor cu polistiren celular pentru faţade de 10 cm grosime şi termoizolarea acoperişului cu un strat de vată minerală de 18 cm grosime, datorită montării tâmplăriei PVC cu geam termopan şi montării panourilor solare ca sursă alternativă de energie.
S-au luat măsuri pentru eficientizarea energetică asupra instalaţiilor termice ale clădirii, la nivelul distribuţiei şi la nivelul consumatorului, asupra instalaţiilor sanitare ale clădirii, la nivelul producţiei de apa caldă menajeră, la nivelul distribuţiei şi la nivelul consumatorului de apă şi asupra instalaţiilor de iluminat prin folosirea tuburilor fluorescente cu consum redus de energie electrică.
7. Înlocuirea tâmplăriei vechi cu tâmplărie performantă din punct de vedere energetic la 17 unităţi de invăţământ şi 11 grădiniţe, în perioada 2008-2010.
8. Monitorizarea consumurilor energetice şi de apă rece la un total de 90 clădiri publice administrate de primărie, prin utilizarea aplicaţiei informatice „Energy Management System”(EMS), începând cu anul 2008.
Nombre de bâtiment engagés par catégorie jusqu'à aujourd'hui :